Acum peste 5000 de ani Mesopotamienii au inventat “registrul”, o tableta de lut impartita pe randuri si coloane unde in fiecare casuta desenau un produs si faceau gauri, care reprezentau cantitatea din produsul respectiv, avand astfel o evidenta a produselor.  

Intre timp registrul a evoluat si a capatat multe forme, de la extrasul de cont bancar, lista cu restantierii de la avizier, la catalogul scolar si la afisajul cu ora si linia la care soseste trenul in gara.

Un lucru comun insa il au toate registrele prezente si trecute, toate au nevoie de o institutie/organizatie care sa le “gazduiasca”, sa le ingrijeasca si sa le administreze.

Desi in general administratorii acestor registre decid sa nu abuzeze de puterea lor, multe persoane simt ca administratorii bazelor de date web, gigantii ca Amazon, Facebook, Google etc. au abuzat. Acestia s-au folosit de puterea de administrator, pentru a-si ridica proprile servicii si produse in topul cautarilor – vezi audierile din senatul SUA pentru lista completa de acuzatii.

1. Blockchain

In 2009 a aparut blockchain, primul registru public descentralizat, care nu poate fi modificat de nicio persoana sau organizatie, nici macar de guvernul SUA sau de UE.

Acest registru (in engleza numit ledger) este administrat si verificat de sute de mii de oameni, cunoscuti in online ca mineri. Oricine poate deveni miner si poate participa la acest proces.

In acest registru, nimic nu poate fi modificat fara acordul majoritatii.

Exemplu de registru de tip blockchain: https://etherscan.io/

Cum arata blocurile:

In interiorul blocurilor se gasesc tranzactii:

Iar in interiorul fiecarei tranzactii se gasesc detaliile. Fiecare cont are un cod propriu, generat aleatoriu si nu putem stii cine este proprietarul contului.

2. Web 3.0

Spre deosebire de registrele anterioare, in blockchain se poate scrie si rula cod. Se creeaza astfel o noua arhitectura a site-urilor web:

Daca in Web 2.0, back-endul si front-endul sunt gazduite si controlate de o entitate centralizata, cum este Facebook, Google, Amazon, etc., in Web 3.0, back-endul este gazduit in registrul blockchain, iar front-endul este gazduit pe un server.

In aceasta noua arhitectura insa front-endul este irelevant. Uniswap, o aplicatie Web 3.0 are 50+ de front-enduri si oricine poate crea oricand un front-end nou.

Back-endul Uniswap este aici: https://etherscan.io/address/0x6c3e4cb2e96b01f4b866965a91ed4437839a121a#code

Un front-end este aici: https://uniswap.org/

Acest cod nu poate fi modificat si nu este detinut de nici o persoana sau entitate, este un “bun public”. Oricine poate chema si folosi orice functie din codul oricui, programele sunt legate intre ele. Aceasta proprietate se numeste compozabilitate si permite programelor se se construiasca unul pe altul ca un mare Lego.

Aplicatiile Web 3.0 sunt in general ansambluri de coduri la adrese diferite care comunica atat intern, cat si extern cu alte aplicatii.

Daca este sa facem o paralela cu imobiliarele, Web 2.0 este ca si cum ne-am construi casa (continutul) pe terenul (serverul) altcuiva, care, dupa ce este gata constructia, acesta face ce vrea cu casa noastra, in schimb in Web 3.0 atat terenul cat si casa ne apartin.

Aceasta arhitectura permite aparitia unui internet mai liber, si da mai multa putere creatorilor, care acum isi detin creatia si nu mai sunt exploatati de marile site-uri care fie fac bani pe seama creatiilor lor, fie isi rankeaza manual serviciile in fata utilizatorilor.

Datorita faptului ca utilizatorii aplicatiilor web 3.0 nu sunt prizonierii acestora, cum sunt utilizatorii aplicatiilor Web 2.0, in Web 3.0 a aparut conceptul de airdrop.

Utilizatorii Web 3.0 au primit deja zeci sau sute de mii de dolari cadou (airdrops) de la aceste aplicatii pentru fidelizare.

3. NFT

O alta categorie de oameni care sunt ajutati foarte mult de Web 3.0, sunt artistii, creatorii de arta pe calculator, si nu numai. NFT-urile reprezinta o noua forma de arta in sistem blockchain.

In registrul blockchain se poate scrie istoricul unui fisier, de exemplu un fisier jpg, o imagine, poate fi introdusa de artist in blockchain, apoi oricine cumpara imaginea este trecut ca actualul proprietar al imaginii.

Sigur, poti descarca imaginea, dar ai descarcat o copie, deoarece proprietarul de drept este trecut in registrul blockchain si nu iti apartine pana cand acesta nu ti-l vinde.

Datorita acestei tehnologii, traim inceputurile unei renasteri contemporane, in care noi forme de arta si noi opere apar lunar.

PFP

PFP-urile (profile pictures) sunt colectii de imagini pe care proprietarii le pot folosi ca poze de profil.

Cea mai cunoscuta colectie de PFP-uri este Bored Ape Yacht Club: https://opensea.io/collection/boredapeyachtclub

Printre proprietarii de BAYAC se numara Eminem, Jimmy Fallon, Future, Kevin Hart, Paris Hilton, DJ Khaled, Post Malone, Marshmello, Logan Paul, Snoop Dogg, Shaquille O’Neal, Serena Williams, Timbaland, Gary Vaynerchuk. Justin Bieber a facut valva in presa cand a dat 1,4 milioane de dolari pe un NFT BAYAC.

Alta colectie de PFP-uri care merita mentionata este Cryptopunks:
https://opensea.io/collection/cryptopunks

Printre celebritatile care detin PFP-uri din aceasta colectie se numara: Jay-Z, Snoop Dogg, Serena Williams, Jason Derulo, Logan Paul.

Arta generativa

Fusion by Hideki Tsukamoto:
https://opensea.io/collection/fusion-by-hideki-tsukamoto

Ringers by Dmitri Cherniak:
https://opensea.io/collection/ringers-by-dmitri-cherniak

Fidenza by Tyler Hobbs:
https://opensea.io/collection/fidenza-by-tyler-hobbs

Arta Async (Arta programabila)

First Supper

Un tablou alcatuit din layere, fiecare layer are un token care poate fi vandut si cumparat de artisti, care apoi au dreptul de a schimba layerul respectiv din tablou. Proprietarul tabloului are surpriza de gasi tabloul schimbat.

O instanta a tabloului:

Alta instanta a tabloului:

Limbo

Un alt exemplu de arta async este Limbo, un tablou care se schimba in functie de zi si noapte.

Ziua

Noaptea

Cand vine vorba de arta Henry David Thoreau avea dreptate, nu este important la ce ne uitam, cat ce vedem.

4. Metaverse

Spre deosebire de serverele Web 2.0 unde fiecare server este izolat iar comunicarea intre servere este limitata, blockchain este practic un singur server unde informatia este la liber, oricine poate construi pe ea, are un numitor comun.

Cel mai aproape de Ready Player One este Decentraland (https://decentraland.org/), un univers virtual alcatuit din 90 000 de parcele de “pamant” de 16×16 m, dreptul de proprietate si de administrare a acestor parcele de pamant este trecut in blockchain.

Fiecare proprietar de pamant virtual in acest univers isi poate construi ce vrea pe acea parcela, inclusiv joculete, expozitii de NFT-uri, birou de firma, sau poate organiza petreceri https://www.youtube.com/watch?v=T_5ZIgg3RTg.

Desi momentan Metaversul este doar un concept abstract, este clar ca acesta nu va fi construit pe serverul privat al unei persoane, ci va fi descentralizat si nu va fi controlat de nimeni, fiind construit pe blockchain.